Miercurea fara cuvinte

(aflati detalii despre "Miercurea fara cuvinte" dand click pe imaginea de mai sus)



Surioara mea! Ieri a facut o saptamana, sunt foarte nerabdatoare sa se faca un picut mai mare pentru ca momentan e ca un bibelou, ti-e si frica sa nu pateasca ceva daca o strangi prea tare, sau daca ii pupi obrajorii si tot asa.Ne-am hotarat asupra numelui de Ioana-Alexia, Ioana dupa nasa si pentru ca e nume de sfant si Alexia pentru ca suna chic :))) :P.


---

Sper sa ma iertati pentru ca nu am mai scris de foarte mult timp... nu am mai avut nici timp si nici starea necesara, ultima luna a fost plina de evenimente si va fi asa pana voi sustine licenta... Sper sa reusesc sa ma adun sa mai scriu pe aici si sa va mai impartasesc ganduri si lucruri folositoare si interesante peste care dau.

Cu drag, Irina

Bebe!

Sunt heppi heppi :)!

S-a nascut surioara azi. 4.5 kg, 54 de cm... :D Abia astept sa ajunga acasa ;)).

Sunt mov

Cred ca nu deagaba e culoarea mea preferata.

VIOLET

You surround yourself with art and music and are constantly driven to express yourself. You often daydream. You prefer honesty in your relationships and believe strongly in your personal morals.

Find out your color at QuizMeme.com!

Umbra dragostei

Umbra dragostei (de Ioana Florea)

eram linia de care se tineau
începuturile
când totul era un punct
si cream vise cu palmele împreunate


m-am ascuns într-o umbra oarecare
sub privirea ratacita a lumii
veacurile mi se lipesc de frunte
am dorinte marunte


astept soarele sa faca minuni
sa rasara de doua ori
în aceeasi dimineata
cineva sa se opreasca
sa ma priveasca adânc
prin ochii mei nepatrunsi
sa-mi vada lumina care pâlpâie
pe ascuns


*cuvant cu cuvant...ridicol de eu.

De ridicat moralul

Ultimul seminar tinut de un profesor univeristar din America care urmeaza sa moara in curand...O lectie despre viata.



PArintele Arsenie Papacioc, despre prezenta continua in momentul prezent.

Despre casatorie

Ieri am aflat ca o prietena mai veche se casatoreste.M-a uimit foarte tare cu vestea, practic ma pierdusem complet. Stiu ca este o fire pragmatica si rationala si nu ar fi spus da orisicui, orisicand, deci am incredere ca e bine.

Intamplator, azi, dau peste acest articol (cautand o poza, sic!):

"Toată lumea astăzi pare a fi fericită, dar există prin ea şi oameni nefericiţi. Fiecare din aceşti nefericiţi aşteaptă zilnic să se întâmple o minune în viaţa lor. Aşa se întâmplă şi în cazul tinerilor care nu se pot căsători. „Presiunile mediului asupra lor în vederea căsătoriei se exercită în forma „obligaţiei” de a-şi normaliza situaţia”. Acest chin al lor ne pune gânduri... care este cauza suferinţei lor? Se află câte unul care râde şi zice: „Dumnezeu dă, da nu pune în traistă”. Pentru astfel de „experţi în domeniu” acesta este adevăratul răspuns la întrebarea care constituie titlul articolului nostru. În realitate însă, problema întârzâierii căsătoriei nu poate fi soluţionată printr-o simplă replică ironică. Dacă am analiza atent întregul context social în care trăim am putea uşor constata că există mai mulţi factori care favorizează întârzâierea căsătoriei multor tineri din zilele noastre. Aceştia pot fi:
1. Părinţii sau lipsa părinţilor. De multe ori părinţii au pretenţii extrem de „morale” din partea copiilor lor: „cu ală să nu vorbeşti că-i sărac... fata aia e destrăbălată... sau are nasul prea mare sau e prea grasă... sau nu are studii...”, sau „nimeni nu e destul de bun pentru fata sau băiatul nostru” etc., favorizând prin aceasta întârzâierea căsătoririi fiilor sau fiicelor lor. Altadată părinţii nu se silesc să le explice copiilor ce înseamnă „să fii căsătorit”, copii fiind ispitiţi să „guste din pomul oprit” al plăcerilor păcătoase căzând în tot felul de păcate trupeşti, şi uneori şi „împotriva firii”. De asemenea există şi tineri care nu se pot căsători pentru că nu află un sprijin moral-psihologic din partea părinţilor pentru că nu-i au. Lipsa părinţilor este de multe ori un prilej de a „face ce vrei”. Lipsa părinţilor este un prilej de libertinaj şi de indiferenţă faţă de perspectiva căsătoriei. Iar după această perioadă de indiferenţă apre criza „cununiei legate”. Dar să nu generalizăm!
2. Lipsa prietenilor. Când vorbim despre prieteni ne gândim la acel cerc restrâns de oameni pe care-l poate avea orice tânăr. De multe ori se întâmplă ca tinerii să-şi găsească „dragostea” prin prieteni. Mulţi din cei ce nu se pot căsători nu au prieteni, fapt care contribuie la întârzâierea soluţionării problemei lor. Neavând prieteni, neavând cunoscuţi, nu au cum să facă cunoştinţă cu un băiat sau cu o fată. Singura lor şansă este „cunoştinţa sau prietenia de ocazie”, de pe stradă. Se întâmplă şi în acest caz minuni, dar este bine ca tinerii să nu aştepte minuni, ci să să întreprindă acţiuni reale. Iar cel mai bun mijloc de a face cunoştinţă cu cineva sunt prietenii. În acest sens „comunicarea e ca o uşă deschisă” spre căsătorie.
3. Televizorul şi internetul. Televizorul ca şi internetul este un mijloc bun de informare, dar şi o şcoală a egoismului, a izolaţionismului, a desfrânării. Ce s-ar întâmpla dacă ai scoate într-o clipă toate televizoarele din casele oamenilor? Tinerii s-ar fi plictisit şi ar fi încercat să cunoască alţi tineri, şi astfel cei ce nu se pot căsători astăzi s-ar fi căsătorit mult mai uşor. Vedeţi, dacă te-ai întoarce acum 60, 70 de ani în urmă veţi vedea că tinerii se întâlneau la horele din sat, la şezători, şi se cunoşteau mai bine între ei, şi astfel se căsătoreau mai uşor.
4. Studiile, cariera. Un alt obstacol al formării unei familii este preţuirea exagerată a carierii. Mulţi din cei ce nu se pot căsători au ajuns în această stare pentru că au pus accent prea mare pe carieră, pe studii. „N-am timp să mă plimb! Am de învăţat! Nu! Astăzi nu pot să ies... poate mâine..”. Şi trec zilele şi după ce a terminat şcoala, tânărul constată că nu are cu cine să se căsătorească, se chinuie şi câteodată ajunge să-l învinuiască pe Dumnezeu de necazul lui. În acest sens William Basil Zion spunea că „cu cât mai târziu apare căsătoria în societatea noastră, cu atât mai mare va fi dificultatea şi înclinaţia spre masturbare ca formă a unei satisfacţii substitutive”.
5. Desfrânarea, masturbarea, drogurile, fumatul. Aceste patru lucruri provoacă istovirea adolescentului. Tânărul ajunge asemenea unei flori ofelite. Despre aceasta scrie foarte frumos Pr. Arsenie Boca. Nici un băiat sau fată nu se poate căsători cu cineva doar din milă. Apoi una din urmările acestor patimi este timiditatea exagerată. Astfel de tineri sunt închişi în sine. Nu-i mai interesează o relaţie serioasă cu un băiat sau o fată. Cu timpul ei conştientizează necesitatea întemeierii unei familii, fără însă a reuşi să-şi atingă cu bine scopul pe care şi l-au propus.
6. Pietismul. Există printre mulţi tineri tendinţa de a ajunge adevăraţi pustnici şi călugări virtuoşi, impunându-şi reguli care nu sunt tocmai potrivite mirenilor. „E păcat să te ducă de mâină, e păcat să te cuprindă, să te ţină în braţe” ş.a. Nu toţi tinerii sunt obişnuiţi cu astfel de reguli, de aceea este necesar un pogorământ. Mulţi dintre astfel de tineri pietişti au ajuns să-L hulească pe Dumnezeu pentru eşecul lor în căutarea viitoarei „soţii” sau a viitorului „soţ”.
7. Neglijenţa igienei corporale şi lipsa bunului simţ. Fiecare doreşte ca soţia sau soţul să arate cât mai bine şi să fie „foarte de treabă”, dar uită de el însuşi, de propria persoană. Vrei să ai o soţie sau un soţ cât mai bun, trebuie ca tu însuţi să fie atrărăgător(e). Să dai dovadă de bunăcuviinţă, să fii întotdeauna echilibrat în comportament şi în vorbă.
8. Magia, horoscopul. Este adevărat că există şi tineri foarte cumpătaţi şi echilibraţi în toate dar care nu se pot căsători pentru că au fost vrăjiţi. Multora li se pare că magia face parte din domeniul poveştilor de seară. Dar în realitate această problemă există. Este vorba de aşa numita „legare a cununiilor”. Există exemple concrete, în care tinerii sunt vrăjiţi de rude, de verişori sau cunoscuţi, din invidie, pentru a nu se putea căsători. Există multe cazuri reale cum este cazul unei fete vindecate de Sf. Amfilohie de la Pociaev.
O altă piedică în întemeierea unei familii este încrederea în horoscop: „anul acesta nu este bine să te căsătoreşti”, sau vrăjitoarea mi-a profeţit că nu eşti tu ursita mea” etc.
9. Orgoliul. De multe ori se întâmplă să te cerţi chiar şi cu cel mai drag om: „Nu mai vorbesc cu el (ea), nu pot să-l iert”. Dar acest lucru nu trebuie luat ca un motiv de despărţire, ci ca o ocazie ca cei doi să se şlefuiască şi mai mult pentru a putea forma în final o familie reuşită. Mai există un tip de orgoliu: „Nu vorbesc cu fata aia că-i aşa sau altfel”, sau nu vorbesc cu băiatul ală că „n-are şcoală”, sau că n-are maşină etc. Orgoliul este cel mai mare duşman al familiei, fiind cunoscut ca cel mai întâlnit motiv pentru care multe familii s-au destrămat, soţii au divorţat unul de altul, dând un exemplu nu tocmai bun copiilor săi.
10. Neatenţia-Indiferenţa. Se întâmplă ca Dumnezeu să ajute de multe ori tinerilor să-şi găsească persoana dorită, dar şi atunci mulţi abandonează şansa de a se căsători, fiind răpiţi de idealul creionat de televizor şi de revistele pornografice, aşteptând să trăiască o dragoste ca-n romane. Vedeţi, în loc să fie elogiată valoarea familiei, sunt căutate de cele mai multe ori amorul, sexul şi latura sensuală a relaţiei dintre băiat- fată.
Mai există şi alte răspunsuri la întrebarea care constituie titlul articolului nostru. Acestea nu pot fi catalogate ca factori de întârzâiere a căsătoriei multor tineri din societatea noastră. Mulţi tineri de asemenea nu se pot căsători pentru că:
a. Pentru că e prea devreme. Cuviosul Paisie Aghioritul († 1994) recomandă fetelor să nu se grăbească să-şi facă chiar de la început prietenii serioase. El spunea că noi de multe ori ne asemănăm cu nişte copii care nu au răbdare ca pâinea să se coacă, şi astfel îi necăjesc pe părinţi cerând pâine înainte ca aceasta să se coacă. Şi mulţi tineri dornici să se căsătorească se aseamănă cu aceşti copii. Ei cer de la Dumnezeu să aibă înainte de vreme cele ce nu le sunt de folos acum: “Nu vă îngrijiţi de ziua de mâine că ziua de mâine se va îngriji de ale sale… Ştie Tatăl vostru Cel Ceresc că aveţi nevoie de ele” (Matei 6, 32).
b. Pentru că e prea târziu. Mama fer. Augustin îi spunea fiului său să se însoare pentru că a venit timpul iar el îi repeta că-i prea devreme. Au trecut anii şi mama lui iarăşi i-a repetat încă odată să se însoare că a venit timpul iar el i-a răspuns că-i prea târziu.
c. Neîndrăzneala. Mulţi tineri se tem să intre în dialog cu o fată sau cu un băiat pentru că până atunci a fost în majoritatea cazurilor respinşi. Faptul că au fost respinşi de persoana dorită îi determină să nu mai caute în altă parte. La fel mulţi tineri nu se pot căsători pentru că se tem că u cumva căsătoria lor să aibă un eşec. În ambele cazuri este nevoie de îndrăzneala cea bună sau de bărbăţie. „Este dovedit faptul că cel care amână mereu căsătoria sa, după trecerea anilor caută şi nu mai găseşte. Atunci când era tânăr, alegea el; apoi, însă, îl aleg alţii pe el. De aceea spun că în problema aceasta este trebuinţă uneori şi de puţină nebunie. Este bine să treacă cu vederea unele cusururi care nu sunt esenţiale, pentru că altfel niciodată nu-i vor veni toate aşa cum le aşteaptă el. Odată a început să plouă, şi printr-o albie a început să curgă apă. Un nebun şi un raţionalist voiau să treacă de cealaltă parte. Atunci raţionalistul a spus: "Se va opri ploaia, se va împuţina apa şi după aceea voi trece". Nebunul, însă, nu a aşteptat, ci rupând-o la fugă prin apă, a trecut dincolo. I s-au udat puţin hainele, dar a mers acolo unde voia. între timp ploaia în loc să se oprească, s-a înteţit şi mai mult. Apa a crescut şi în cele din urmă raţionalistul nu a mai putut trece de cealaltă parte, pentru că de acum era deja primejdios.

Concluzii

In final trebuie să atragem atenţia celor ce citesc acest studiu că nu avem pretenţia că deţinem in totalitate răspunsul adevărat la această intrebare: de ce nu mă pot căsători? Răspunsul la această intrebare şi-l poate afla fiecare prin duhovnic. Dumnezeu uneori face minuni ca să-i ajute pe tineri să se căsătorească, dar de multe ori trebuie şi noi să facem cate-o minune, adică să ne schimbăm un pic caracterul, să renunţăm la acele principii inutile de care cei din jur se inţeapă ca de-un cactus."

Sursa: aici.

Miercurea fara cuvinte

(aflati detalii despre "Miercurea fara cuvinte dand click pe imaginea de mai sus)

Gandindu-ma ce dezamagire am cand intru pe blogurile preferate si vad ca nu s-a mai scris nimic nou, am zis ca trebuie sa fie macar 2-3 cititori care imi viziteaza blogul si care poate au aceeasi dezamagire vazand ca n-am mai scris nimic. Asa ca am zis sa aduc o justificare pentru aparitia mea tot mai rara pe aici.

Dupa cum stiti (unii dintre voi), sunt ultimul an de facultate.Chiar daca a fost ca o...lunga vacanta, din cand in cand mai avem si noi examene, sesiune, una-alta.Acum, an terminal fiind, avem licenta. Luna viitoare in jur de 15 voi absolvi. Nu sunt foarte entuziasmata ca termin pentru ca nu stiu ce voi face dupa. Am planuri multe, care mai de care mai nastrusnice si contradictorii si pe care le schimb de la o zi la alta... asa ca aleg sa ma las in voia Domnului,unde trebuie sa ajung, acolo voi fi/voi intra.Sustinerea licentei fiind in iunie as fi lalait-o pana atunci cu rezolvarea ei, dar am aflat ca la absolvire trebuie sa avem totul gata.

Printre altele avem de facut o lucrare de pedagogie-metodica.Pedagogia nu ma atrage. M-ar atrage partea practica, de predare efectiva, colectivul de copii, etc, dar cand ma uit prin cartea de pedagogie dupa care ni s-a predat la facultate ma uit ca vitelul la poarta noua. Nu inteleg pentru ce e nevoie de un limbaj atat de greoi si incalcit cand in linii mari totul poate fi limpede si clar. Uitandu-ma si prin alte carti de pedagogie scrise de alti autori am inteles ca unii pedagogi/psihologi aleg voit un limbaj academic si pompos de dragul de a epata.

De cand ma stiu n-am putut lucra la ceva decat presata fiind de termenul limita, sub stres maxim, griji si neliniste. Stiu ca nu e bine pentru sanatatea mea mintala, dar... Acum cu licenta ma simt ca si cu Bac-ul, zilele trec pe langa mine, presiunea psihica creste si ea, insomniile se instaleaza, dar in acelasi timp parca sunt si paralizata, nu ma pot apuca de lucru. Zilele astea ajunsesem la paroxism, imi stricam o zi intreaga doar din cauza ca noaptea ma terzeam si ma framantam ca n-am scris, ca n-am citit, ca nu m-am documentat si tot asa, incat de teama m-am pus la lucru si am mai scris niste idei.

In alta ordine de idei, dupa cum am zis, nu mai am timp de altceva. Sau chiar daca am, nu ma pot concentra stiind ca las ceva mai important nerezolvat. As citi foarte mult, m-as plimba, as coase, as lenevi.Boierie...ce mai! Ah si am in plan sa fac niste conspecte dupa niste carti pe care le-am gasit extrem de folositoare. Poate printre picaturi voi face si treaba asta, daca nu din iunie incolo...

Tot pe la jumtatatea lunii mai se va naste noul membru al familiei noastre. Gandul imi sta mai mult la acest eveniment decat la licenta mea :))) si pentru ea (este fetita bebeloiul) as vrea sa treaca timpul si mai repede, dar pentru licenta as vrea sa treaca incredibil de greu sa apuc sa rezolv totul :P. Stiu ca odata cu aparitia noului bebe lucrurile vor lua iar o alta turnura. Deja ma obisnuisem dimineata sa nu ma mai trezesc la concertele de tipete si chiote si bubuituri in usa date de Andrei, sa adorm fara remuscari la loc in toiul noptii cand incepe el sa planga, in linii mari sa fac fata unei atmosefere foarte tensionate si cu multi decibeli. Acum totul se va inmulti cu doi... deci imi caut o alta resedinta...

Poate zilele astea va impartasesc si niste imagini cu tablourile pentru licenta. Unul este gata, unul din 6, dar nefiind atat de data pe spate de rezultat nu stiu daca se merita sa fac act de parada cu ele :D


P.s. Am atasat o poza cu unul dintre tablouri, tot pentru licenta, aflat in stadiul de schita. Am mai lucrat la el, e aproape gata, dar sper sa-l vedeti alaturi de celelalte la final :D.

Dobrogea

 

Pentru ca vremea e pe placul meu, nici foarte frig, nici foarte cald am inceput sa ies mai des din localitate. Nu mi-am imaginat vreodata ca si zona Dobrogei poate fi atat de frumoasa, pentru ca sunt o impatimita a muntelui si am crezut ca aici nu o sa ma regasesc niciodata , dar...

Desi n-am batut inca toata zona Dobrogei, ci doar partea sudica, peisajele m-au lasat fara glas si mi-au umplut sufletul de incantare. N-as stii sa scriu, spre rusinea mea (poate), date despre ce natii sunt adunate in aceasta zona, ce istorie are fiecare satuc , nici despre relieful candva muntos, acum plin de dealuri si campii, dar pot spune ca satucurile dobrogene, desi majoritatea sarace si ramase in urma cu 50-100 de ani ca "tehnologie" si evolutie, au un aspect magnific. Casute cu o arhitectura simpla, cu intrari strajuite de cate 2 sau 4 stalpi de piatra, uneori cu prispe, ferestre mari. Garduri din bucati de piatra netaiata, robusta. Gradini intinse, copaci in floare. Animale si flori multe colorate prin ograda. Oameni simpli, copii veseli care se joaca. Cateodata cismele cu apa rece. Cai. La intrare sau la iesire din sat cate o padurice, flori de primavara, salvie, berze prin copaci. Manastiri si schituri din loc in loc, turme de oi, de capre, lucruri simple, esentialul...

Am ochit si cateva sate unde mi-as lua o casuta. N-as modifica-o. As zugravi-o cu var alb in exterior si interior. As pastra sobele de teracota. As reduce totul la minim, o camera mi-as face-o pentru lucru. O gradina mare-mare! As planta multi copaci, daca nu sunt deja. Multe legume,multe fructe si floricele colorate!Nu m-as rupe total de oras, n-as putea, spre rusinea mea, dar as lasa cu usurinta totul in urma:locuitul la cativa metri deasupra solului, cu oameni deasupra mea, sub mine, in stanga si in dreapta. La peretii de BCA, la ferestrele cu termopan, la senzatia de sufocare, de neliniste, la zgomotul amubalentlor care-si maresc numarul pe zi ce trece, la trepidatiile produse de tramvai, la claxonaele din strada, la frane puse bursc, la nervi, la injuraturi... Visul nu este irealizabil. Pretul caselor e unul ridicol de mic si asta din cauza ca toti vin la oras, sau pleaca in Spania si Italia. Nu mai e chic sa stai la sat...

Va impartasesc cateva poze, sper ca saptamana viitoare sau cand mai am timp de iesit sa fac si la casute... am o reticenta in a le fotografia, nu te poti baga cu nasul in ograda omului doar ca asa vrei tu.

Cand oamenii se joaca de-a Dumnezeu

 

Agricultura romaneasca sub amenintarea modificarilor genetice

E ca si cum m-as fi trezit in mijlocul unui film de actiune, la cinema. Firme de bio-tehnologie, sute de milioane de dolari in joc, politicieni implicati, experimente secrete, amenintari cu moartea, masini care se trezesc in trafic cu franele taiate. Dar eu nu mananc pop-corn pe ultimul rand al salii de cinema, si acesta nu este un film venit de la Hollywood. Toate astea se intampla in Romania. E de ajuns sa pronunti: Organisme Modificate Genetic (OMG) si te trezesti in mijlocul unui scenariu ce seamana cu un film de groaza

Cand spunem Organisme Modificate Genetic (OMG) sau Transgenice, cel mai adesea ne gandim la rosiile fara gust, la legumele enorme si perfecte, dar fara miros, asezate frumos in rafturile supermarketurilor. Dar nu acestea sunt OMG-urile! Rosiile "de plastic" sunt doar niste plante indesate cu pesticide, crescute fortat, cu exces de ingrasaminte chimice. Plantele modificate genetic sunt cu totul altceva. Ceva mult mai periculos si mai grav, desi nu se deosebesc prin aspect de cele conventionale. In aceste plante s-a adaugat o gena, nu de la o planta, ci de la un virus. Aceasta se pare ca este ultima jucarie a Occidentului, care transforma ogoarele in cornuri ale abundentei si umple buzunarele firmelor de bio-tehnologie cu sute de milioane de dolari. Dar sa va spunem povestea de la inceput...

Oameni si soareci

Profesorul Eric Seralini a venit la Bucuresti sa vorbeasca despre pericolul OMG. El este unul dintre cercetatorii in biochimie cei mai avizati din lume. E un pic stangaci sau poate timid, atunci cand vorbeste publicului. Pana si vocea lui are o modestie fundamentala, insa argumentele sale cad ca o ghilotina: "Cercetarile facute pe anumite soiuri de porumb si de soia modificate genetic au scos la lumina lucruri grave: consumul lor aduce modificari ficatului, pancreasului, rinichilor. Sunt atinse, de asemenea, organele reproducatoare. Femei din America ce au muncit in ferme cu OMG au pierdut sarcina si altele au nascut prematur. Nu in ultimul rand, sunt atacate sistemul nervos, sistemul imunitar, se poate ajunge la diabet, cancer sau alte boli, ce sunt provocate, in general, de pesticide".Seralini este profesor la Universitatea din Caen, Franta. De cand a facut aceste descoperiri, merge peste tot in lume, pentru a vorbi despre ele. Dar, desi studiile sale castiga tot mai multi adepti, alimentele modificate genetic continua sa se afle pe rafturile magazinelor.

 
De fapt, povestea OMG-urilor a inceput... in Vietnam. Firma "Monsanto" a pus la dispozitia armatei un erbicid, care aruncat din avion distrugea orice fel de planta: Agent Orange. In urma lui, terenul ramanea ca in palma. Cativa ani mai tarziu, a aparut soia modificata genetic (soia MG) si "agent orange" a devenit erbicidul Roundop. Pe un camp cu soia MG, in urma erbicidarii cu Roundop, dispar toate buruienile, dar soia MG ramane. Simplu si eficient. Ca sa obtina insa o asemenea rezistenta, soia si porumbul au fost modificate genetic. In urma testarii, astfel de inventii au fost aprobate in America. Apoi au fost aprobate si in UE, prin presiunile Organizatiei Mondiale a Comertului.
Profesorul Seralini isi drege un pic vocea si isi spune mai departe povestea: "Am vrut sa vad testele companiei "Monsanto". Am vrut sa vad pe ce baza stiintifica a aprobat Franta aceste plante. Am cerut testele. Mi s-a spus ca ei nu sunt autorizati sa le dea. Le-am cerut Uniunii Europene si ei mi-au spus ca testele sunt depuse in Germania, dar ele sunt secret confidential. Asa ca am mers in Germania si, impreuna cu Greenpeace, am cerut si acolo testele. Am fost refuzati. Am dat in judecata compania "Monsanto", pentru ca nu vrea sa dea publicitatii informatii de interes public. Dupa un proces de doi ani, am castigat, si "Monsanto" ne-a dat testele. Descoperirile ne-au speriat: crestere in greutate, marire a ficatului, probleme renale si perturbatii urinare, grasimi in sange mai mari cu pana la 40%, zahar crescut cu 10% si altele. In plus, testele durasera doar trei luni si jumatate. In mod normal, ele ar trebui facute pe durata de viata a unui soarece, doi ani si jumatate, care echivaleaza cu 70-80 de ani pentru om. Vedeti, e o problema destul de tehnica... Dar nu poti aproba hrana a milioane de oameni pe niste teste care au durat doar trei luni si care sunt discutabile."
Profesorului Seralini i s-au alaturat cercetatori din intreaga lume. Unii au venit cu noi rezultate ce puneau in discutie OMG. In ciuda acestei solidaritati si a rezultatelor clare, nici in America si nici in UE, OMG nu au fost oprite. Totusi, doua tari - Austria si Ungaria - au interzis porumbul MON810 si MON863 pe teritoriul lor. Franta, Germania si alte cateva tari se pregatesc sa faca acelasi lucru.

Experimente secrete


Sunt undeva, in marginea orasului Bistrita. Mai exact, pe dealurile din afara orasului, unde se afla "Statia de Cercetare Bistrita". Livezile se intind pana la primele blocuri ale orasului. Este una dintre cele aproximativ 20 de statii infiintate pe vremea lui Ceausescu, pentru dezvoltarea agricola, raspandite cam peste tot in tara. Zona Bistritei este recunoscuta ca fiind zona originara a prunilor din Europa, locul cu cea mai mare diversitate a acestui soi. Cladirea Statiei de cercetare pare parasita. Se vede ca nu s-au mai facut renovari de ani buni. Pe holurile intunecoase si prafuite ale institutiei, ajung


Domnul director nu este aici. Si nici seful departamentului de cercetare", imi spune secretara. Fac o plimbare prin livada uriasa a Statiei. Sute, mii de randuri de pomi care poarta etichete cu numere. Aici, undeva, au fost descoperiti, in 2006, 120 de pruni modificati genetic. Chiar aici, in inima locului cu cele mai diverse soiuri de pruni din tara. Nimeni nu a stiut de ei, desi erau plantati de 10 ani. Nimeni, in afara de cercetatorii romani si francezi care au pus la cale acest experiment nefast. Totul s-a facut... pe lipsa unei legi care sa interzica experimente de acest fel. "Vid legislativ", s-a spus atunci cand a fost facuta descoperirea de catre cei de la Greenpeace, si nimeni nu a fost tras la raspundere. Si poate nu s-ar fi aflat niciodata despre ea, daca unul dintre cercetatori nu ar fi avut constiinta atat de incarcata, incat sa dea totul in vileag. Acum se pare ca o noua cerere de aprobare a unei culturi de pruni modificati genetic sta pe masa ministrului mediului...
Prunii de la Bistrita au fost unul dintre primele experimente secrete cu OMG din Romania. Pericolul? Timp de zece ani, albinele au dus din pom in pom polenul prunilor modificati genetic. Vantul la fel. Exista pomi contaminati? Cine poate sti asa ceva? Albinele au facut miere cu acelasi polen. Nici in acest caz nu se poate evalua situatia.
Nici la Targul Secuiesc nu exista o evaluare clara a altui experiment: cartofi modificati genetic. Nu se stie unde si cat s-a plantat, sau daca au fost luate masuri de siguranta, pentru a nu se contamina si alte culturi. Despre acest gen de experimente se stiu putine lucruri si, in general, opinia publica din Romania afla prea tarziu sau deloc. Insa cea mai mare problema a Romaniei, in ceea ce priveste OMG, este cultura de soia si cea de porumb.

Jonglerii cu legea si frauda din banii europeni

Timp de peste 10 ani, in Romania s-a cultivat soia modificata genetic. Aproape toata soia din Romania era contaminata. Este unul dintre motivele pentru care, odata interzisa, incepand cu ianuarie 2007, agricultorilor le-a fost destul de greu sa gaseasca seminte conventionale, adica obisnuite. Unii nu au gasit si au pus, in mod ilegal, tot soia transgenica. Unul dintre cele mai cunoscute cazuri este cel din satul Batar, de langa Oradea: peste 250 de hectare au fost insamantate cu soia transgenica. Primarul din Batar, domnul Gheorghe Bondar, m-a primit bucuros ca poate explica situatia presei: "Pentru noi a fost o nenorocire, cand am auzit ca tocmai in satul nostru s-a intamplat asa ceva. Noi avem aici multi fermieri care fac bani buni din agricultura ecologica. Ne mandrim cu asta si consideram ca asta este agricultura viitorului. Garda de Mediu a venit si a descoperit intamplator acea cultura ilegala de soia. Era un fermier italian. Pusese 300 de hectare de soia conventionala si aproape inca pe atat modificata genetic. Daca Garda de Mediu nu observa diferenta, cu siguranta ca acea soia ajungea in farfuriile oamenilor ca o soia normala", imi spune primarul si ma duce sa imi arate


In ianuarie 2007, pentru ca am intrat in Uniunea Europeana, unde culturile modificate genetic nu au fost niciodata aprobate, in consecinta si culturile de soia modificata genetic ar fi trebuit interzise. Dar n-a fost asa, ele au fost aprobate la noi. Se stia ca sunt discutii legate de siguranta cultivarii si consumului de soia MG, si totusi, ea a fost aprobata. "Cine a aprobat?", l-am intrebat pe Dan Craioveanu, unul dintre cei mai cunoscuti luptatori ecologisti de la Cluj. "Ministrii de-atunci. Astazi nu mai poate fi nimeni tras la raspundere. Atunci era legal, acum e ilegal. Problema legalitatii plantelor modificate genetic in 1998, anul cand au fost introduse primele plante transgenice la noi in tara, este una subtila si perversa. In momentul acela, nu aveam de fapt o legislatie pentru asemenea plante, ci le-am introdus in camp, ca pe niste culturi conventionale, fara sa tinem cont de nici o norma de securitate. Ceea ce s-a intamplat atunci, si in toti anii in care s-a continuat cultivarea de soia MG, nu poate fi reparat prin declaratii oficiale pe hartie." Ne-am intalnit intr-o cafenea din Cluj. El e tanar si, in ciuda tuturor "aberatiilor de sistem", si-a pastrat entuziasmul. Cu o cafea in fata si cu lumea roind in jurul nostru, isi deschide laptopul si imi arata harti, documente si comunicate de ultima ora. "Anul asta, in aprilie, comisia europeana a efectuat o vizita in Romania pentru a verifica diferite aspecte legate de OMG. Ei au facut un raport in care spun ca in Romania au gasit 227 de fermieri care au cultivat ilegal soia MG pe o suprafata de 8126 ha. Acesti producatori ilegali au fost anuntati la Garda de Mediu. Noi am cerut informatii in legatura cu ei, dar raspunsul autoritatilor lasa de dorit. Nu avem cunostinta despre masurile luate de autoritati in privinta acestor culturi ilegale. In mod normal, trebuiau distruse si aplicate amenzi celor responsabili. Speram ca lucrurile s-au intamplat asa, in ciuda lipsei de transparenta de care dau dovada autoritatile."
Din aceste date mai reiese insa ceva. Conform legislatiei europene, doar cei ce cultiva plante conventionale primesc subventii din partea UE. Dar controleaza cineva, in Romania, daca printre culturile conventionale nu se introduc, fraudulos, si culturi OMG? Nu numai ca lucrul acesta ar fi ilegal, dar el inseamna si frauda de fonduri europene. Deci, avem de-a face, numai pe anul 2007, cu o frauda din fonduri europene, pe o suprafata de peste 8000 de hectare. Si cu toate astea, raspunsurile intarzie sa apara.

Amenintari cu moartea

Gabriel Paun este liderul echipei "Greenpeace" Romania. Este cel mai inversunat ecologist si, datorita interventiilor si manifestatiilor sale, opinia publica a fost informata

Tuns scurt si cu un zambet retinut, ma asteapta la una dintre cafenelele bucurestene, din Piata Dorobanti. Il stiam de la televizor, de la zecile de manifestatii ale Greenpeace-ului. "Eu nu sunt in mod fundamental impotriva tehnologiei. Sunt de acord ca biotehnologia poate ajuta oamenii, dar in cazul OMG, nu este o certitudine. Ba dimpotriva, avem o multime de date stiintifice care ne spun ca sunt un real pericol pentru populatie si pentru mediu. Atunci, de ce sa le folosim? Doar pentru ca unii au interese financiare enorme in aceasta problema?"
Gabriel face munca asta de cativa ani buni. Merge prin toata tara sa ia probe din culturi, sta de vorba cu fermierii, face teste in Austria, mobilizeaza voluntarii ecologisti si cere raspunsuri clare autoritatilor. Din cauza asta, a primit amenintari cu moartea. Unele la telefon, altele in direct, la emisiuni televizate. Intr-o zi, a luat-o pe mama sa in masina si a plecat prin oras. In plin trafic, si-a dat seama ca franele nu mai tin. A reusit sa evite o tragedie in ultimul moment. Soferii din spate il claxonau de ceva vreme, fara ca el sa isi dea seama de ce. Odata oprita masina, a coborat si a vazut ca pierde si benzina pe undeva. "Am pierdut 20 de litri de benzina. Am chemat o echipa tehnica si au verificat masina. Au gasit aerisirea de la frane desfacuta si filtrul de benzina scos de la locul lui, cat sa las o dara de combustibil in urma mea. Ce s-ar fi intamplat daca treceam peste o tigara aprinsa?". Daca se ajunge la asemenea interventii, inseamna ca interesele sunt mari. Foarte mari. Gabriel zambeste, totusi. E foarte bucuros de rezultatele ultimei campanii, cea dusa in supermarketuri. "E incredibil! Intr-un an de zile, "Cora" si "Carrefour" au trecut pe verde, adica in magazinele lor nu se mai gasesc produse cu OMG. "Mega Image" si "Auchan" au trecut de la cod rosu la cod portocaliu si in curand vor fi pe verde. In plus, 46 de organizatii si producatori au semnat o petitie impotriva OMG in Romania. De fapt, magazinele au inteles ceea ce politicienii par sa nu inteleaga: aproape 70% din populatia Romaniei, conform sondajului nostru, nu doreste OMG."

"Nu ne-am vazut, nu te cunosc"

Cand realizezi o ancheta despre modificarile genetice, trebuie sa urmezi reteta scandalului Watergate: "Folow the money", "Urmareste banii", si raspunsurile vin de la sine. Dar ai nevoie de cineva care sa iti spuna in ce directie sa urmaresti banii. Asa am ajuns la "Explicator". M-a primit intr-o camaruta. Am lasat telefoanele pe hol: "E mai sigur asa", mi-a spus sec. Ne-am asezat la masa si el a inceput cu o scurta introducere: "Nu ne-am vazut niciodata, nu te cunosc, numele meu nu vreau sa apara nicaieri. Am familie si copii si nu vreau sa am nimic de-a face cu asta". Apoi mi-a spus ceea ce considera ca trebuie sa imi spuna: "Presupunem ca o planta are un milion de gene. Sa zicem porumbul, sau orezul. Daca eu reusesc sa ii adaug o gena de la un animal sau de
la o bacterie, acel porumb va purta numele meu si nu va mai fi un simplu porumb.
Eu imi brevetez aceasta inventie si imi apartine cu acte in regula. Oricine de pe planeta asta care vrea sa foloseasca acel soi va fi obligat sa imi plateasca mie. Acest soi de porumb sau de orez are avantaje: e mai frumos, e mai ieftin, poate creste mai mult la hectar, il erbicidez o singura data si pretul sau scade. Eu imi vand marfa, ceilalti producatori nu. Dupa cativa ani, ceilalti producatori nu vor mai face fata concurentei mele si vor cumpara si ei samanta mea, ieftina si buna. Vor renunta la ceea ce cultivau ei. In felul asta, dispar soiurile conventionale si toti vor cumpara numai soiul meu. Cand toti vor cumpara de la mine seminte, nu numai ca ma aflu in situatie de monopol, dar nimeni nu mai are seminte conventionale, nimeni nu mai are alternativa si atunci eu pot dubla sau tripla pretul. Asta e o solutie. Alta solutie este sa nu maresc pretul, dar sa primesc avantaje politice sau militare sau de care vreau eu. Batalia OMG este batalia pentru monopolul pe mancare. Pe soia, porumb, orez - cele mai consumate alimente din lume. Toate firmele de biotehnologie care vand seminte sunt americane. Restul... se intelege de la sine. Aici nu e vorba de vreo teza conspirationista. Sunt mecanismele simple ale comertului. Cerere si oferta, nimic altceva. Deci, cine vinde semintele are un interes direct si enorm. Acum: cine le cumpara? Populatia nu le vrea, magazinele nu le vor, taranii obisnuiti nu au bani pentru asa ceva. Raman marii fermieri. Agricultorii mari, cu zeci de mii de hectare. Acolo se simte diferenta de bani, daca erbicidezi doar o data sau de doua ori. In Insula mare a Brailei, in Moldova, in sud. Cand sunt pe cale sa se interzica OMG, si asta iti aduce o paguba de cateva milioane de euro, ce faci? Poate preferi sa pierzi mai putin si sa se voteze alta lege in Parlament."
Am stat de vorba cateva ore. Cateodata, imi facea scheme, imi desena cum merge cercul intereselor. Nu este inversunat, nu este nici resemnat. Stie ca lucrurile stau intr-un fel si fortele care le-au aranjat sunt mari si stabile: ei fac regulile jocului.
Incep sa inteleg curajul nebun al celor de la Greenpeace, al unuia ca Gabriel Paun sau Dan Craioveanu, care merg inainte, cu toate amenintarile si toate piedicile. Chiar daca in Romania oamenii ar fi convinsi sa nu mai consume produse cu MG, problema ar fi rezolvata doar pe jumatate. Pentru ca nu toata productia de OMG ajunge in consumul direct. Porumbul sau soia sunt transformate in furaje. Cu ele sunt hranite vacile, porcii, puii pe care apoi ii mancam noi. Nimeni nu stie daca e bun sau nu laptele unei vaci hranite cu OMG. Sau ce efecte va avea asupra noastra daca il consumam zece ani. De multe ori, producatorii de OMG spun ca nimeni nu a patit nimic pana acum. Dar nimeni nu pateste nimic daca fumeaza o tigara sau un pachet. Problema este atunci cand fumezi 10-20 de ani. Si nimeni nu stie care sunt efectele OMG asupra omului pe termen lung. Apoi, mai este o problema foarte importanta: mediul.

Natura sub asediu

Profesorul Aurel Maxim ma primeste in mansarda Universitatii de Stiinte Agricole. Este unul dintre cei mai cunoscuti ecologisti de la Cluj si am ajuns la el in urma numeroaselor


"Trebuie sa va spun ca am participat cativa ani in proiectul prunilor transgenici de la Bistrita. Va surprinde, nu? Da, eu sunt un reconvertit. Pur si simplu, mi-am dat seama intr-o zi ca nu este bine ceea ce se intampla acolo. Din aparator al OMG am devenit profesor de ecologie", spune dus pe ganduri. Il rog sa imi vorbeasca despre impactul OMG-urilor asupra mediului. "Cred ca cel mai important lucru care trebuie spus despre impactul lor asupra mediului este urmatorul: reprezinta o poluare. Dar nu este o poluare obisnuita. De exemplu, benzina dintr-o conducta se scurge in mare sau in pamant. In 10, 20, 30 de ani, locul se curata, natura lupta si isi revine. In cazul OMG, lucrurile nu stau asa. Dimpotriva: daca o albina a dus polenul si a contaminat un alt pom sau o alta planta cu polen de la un OMG, in fiecare an acel nou pom contaminat va transmite mai departe. Cu fiecare an, aceasta poluare nu numai ca nu dispare, dar se poate imprastia in toata natura. Efectele sunt absolut incontrolabile. Nu stim ce efect va avea asupra fluturilor, gazelor, animalelor sau oamenilor care vor consuma intamplator sau nu acea planta. De aceea, exista o lege europeana, numita "legea precautiei", care spune clar: nu se pot cultiva plante al caror control nu este detinut total. Nu se poate porni asa ceva decat daca exista mijloacele tehnice de a opri acel ceva. Si ma indoiesc ca exista metode sa opresti natura in intregul ei."
In afara acestui pericol, sa zicem general, mai exista si altele, punctuale. De exemplu, porumbul MON810. El a fost facut sa absoarba si sa produca insecticid. Este, asa cum spunea profesorul Seralini, "un burete pentru insecticid, in porumbul respectiv acesta regasindu-se in concentratie de pana la o mie de ori mai mare". Pe de o parte, asta dauneaza grav solului: in fiecare an ramane in pamant o radacina imbibata cu insecticid. Insecticidul poate trece in panza freatica si de acolo in rauri. In plus, noi cercetari au demonstrat ca acelasi tip de porumb combate si alte vietati decat cele vizate. Anumiti fluturi mor fara ca ei sa fi fost vizati de la inceput. Si daca anumite insecte mor, riscul este sa se creeze un gol in lantul trofic: daca fluturele moare va muri si pasarea care se hranea cu el, daca pasarea moare dispare si animalul care se hranea cu acea pasare si asa mai departe, cu niste consecinte pe care nimeni nu le poate estima. L-am intrebat pe prof. Aurel Maxim "Cum de a aprobat Ministerul Mediului culturile de OMG in Romania?". "Cel mai bine este sa mergeti si sa-i intrebati pe ei", mi-a zambit trist profesorul. Ceea ce am si facut.

Dictatul de la Bruxelles

Ministerul Mediului se afla in fata Casei Poporului, intr-una din cladirile cu care incepe fostul Bulevard Victoria Socialismului. Trei secretare stau la un birou lung, exact langa usa ministrului. E un soi de cartier general aici, unde vestile se intretaie, se centralizeaza, se filtreaza. Faxurile, telefoanele si calculatoarele zbarnaie incontinuu. In sfarsit, mi se face semn sa intru. In urma mea, se inchide usa capitonata si toata zumzaiala de afara dispare.

- Domnule ministru, cum explicati faptul ca soia MG a fost mai intai aprobata in Romania, deci recomandata consumului, si apoi interzisa? Se fac experimente pe romani?


Attila Korody: - Deocamdata, in Romania e interzisa doar cultivarea soiei MG, nu si consumul. Inainte, nu erau interzise nici consumul si nici cultivarea. Aplicand standardele europene, Romania a oprit cultivarea de soia MG. In consum, soia MG exista in toata Europa.

- In Franta, Germania, Ungaria s-a pus un moratoriu pe porumbul modificat genetic...

- Si noi am inceput proceduri, atat prin discutii cu ONG-uri, cat si cu producatori, institute de cercetare. Dorim sa obtinem un ragaz pentru a defini politicile interne si pentru a avea destule date clare, care sa ne dea garantii asupra sigurantei cultivarii acestuia, mai ales asupra protectiei mediului. De aceea se vor comanda studii care vor fi gata la inceputul anului viitor.

- Verificati la minister testele?

- Din pacate, Ministerul Mediului nu are calitatea de a interzice singur aceste OMG-uri. Are calitatea de a face studii pe impactul asupra mediului si nici macar, din pacate, pe impactul asupra populatiei.

- Practic, aprobarea porumbului modificat genetic in Romania s-a facut pe baza unei recomandari date de UE?

- Exact.

- Pur si simplu, lucrurile astea sunt dictate de la Bruxelles?

- Da, au fost dictate de la Bruxelles.

- Cine va fi responsabil de contaminare, daca ea se va intampla? UE?

- La noi, nu prea exista la ora actuala un institut de cercetare care sa fie neutru pe problema OMG. In Romania, nu exista capacitatea de a organiza o dezbatere tehnica pe acest subiect. Majoritatea sunt pentru...

- Au existat presiuni din partea Ambasadei SUA?

- Ambasadorul SUA mi-a facut o vizita saptamana trecuta. Una dintre teme a fost sa sprijine utilizarea acestor produse. Punctul meu de vedere a fost: precautie. Inca nu suntem pregatiti sa acceptam pe scara larga aceste culturi.

Bunicul savant

La cativa kilometri de Bucuresti, pe Autostrada Soarelui, se afla "Statia de Cercetare Fundulea".Un vechi centru de cercetare facut de Ceausescu, un pic diferit de celelalte din tara: a refuzat sa mai cultive seminte modificate genetic pentru marile companii. Directorul Toncea imi explica de ce a luat aceasta decizie: "Era cumva impotriva principiilor noastre. Noi de zeci de ani amelioram soiuri in mod traditional. Am considerat ca este o greseala sa mai cultivam semintele lor si ca este impotriva constiintei noastre. Ne-am indreptat spre ecologie si spre produse ecologice si cred ca am facut bine. Poate nu avem banii lor sa investim in imagine, dar lucram curat si suntem un reper in agricultura".
Imi dau seama ca, in mod bizar, desi semintele de la Fundulea se vand foarte bine in Canada, Franta, Turcia sau Bulgaria, in Romania cercetatorii de acolo sunt marginalizati si nu au la fel de multi lobby-sti ca pentru OMG. Politicienii romani nu numai ca nu promoveaza produse autohtone ecologice de calitatea celor pe care le-ar gasi aici, dar nici macar nu se intereseaza de nevoile cercetatorilor.
Domnul Toncea il invita la discutie pe unul dintre colegii sai, domnul Ion Antohe. Privire senina, surtuc modest, de sub care se vede insa gulerul alb al camasii. Un bunic bland, asta este domnul Antohe la prima vedere. Cand incepe sa vorbeasca, iti dai imediat seama ca ai in fata un savant. Vorbeste rar si cu o demnitate la fel de puternica precum simplitatea infatisarii sale. "Problema este ca ei incearca sa interfereze gene de la alte regnuri la regnul vegetal. Nici un om de stiinta cu scaun la cap nu isi asuma raspunderea pentru asemenea risc. E greu sa prevezi ce se va intampla. Cand incrucisezi vegetal cu vegetal e mai simplu, pentru ca natura stie ce are de facut. Si noi modificam structura genetica, dar fara sa fortam natura. Am lucrat curat, peste 30 de ani, si am gasit solutia. Am reusit sa obtinem pe cale naturala un porumb cu aceleasi caracteristici pe care le are cel modificat genetic", imi spune domnul Antohe. O descoperire geniala, undeva in praful Baraganului, pe care acest savant mi-o spune pe cel mai obisnuit ton. Directorul Toncea ma invita sa vad "sala de expozitie". Aici sunt expuse toate soiurile obtinute de Statiunea Fundulea. Unele au productii record. Porumb, grau, soia. Nu pot sa nu ma gandesc ca un astfel de soi, obtinut prin metode conventionale, trebuie sa astepte aproximativ doi ani doar in Romania, ca sa fie aprobat, in timp ce OMG au fost acceptate in intreaga lume, dupa trei luni de teste.

Epilog

Ajung acasa. In timp ce imi torn lapte in cana, ma gandesc la ce a mancat vaca inainte sa dea laptele. Apoi ma gandesc la laptele aproape galben pe care il beam la bunicii mei, in copilarie. Astazi nu e sigur ce mananc. Cine stie ce alergie sau boala se afla in cana cu lapte? O las deoparte. Imi vine in minte Explicatorul, cu fraza pe care mi-a spus-o la despartire: "Indiferent ce argumente ar avea companiile de biotehnologie, un lucru e sigur: oamenilor nu le este permis sa se joace de-a Dumnezeu".


Sursa: Formula-As.

ORA PAMANTULUI

Stingeţi lumina în această seară! Este Ora Pământului!
Sâmbătă 29 martie 2008, 07:40

Milioane de oameni din lumea întreagă vor stinge luminile din casă în această seară, între orele 20:00 şi 21:00, într-o acţiune menită să atragă atenţia asupra încălzirii globale.

Acelaşi lucru ar trebui să se întâmple şi în sediile de instituţii, organizaţii sau companii. Scopul este să atragă atenţia asupra fenomenului schimbărilor climatice şi să demonstreze cum un gest simplu, preluat şi multiplicat de milioane de persoane, are un impact pozitiv pentru mediu.

Evenimentul numit Ora Pământului a fost organizat pentru prima dată anul trecut, în Australia. Peste două milioane de locuitori din Sydney au stins lumina timp de o oră în casele lor. La fel au făcut şi autorităţile locale, care au susţinut evenimentul şi au oprit iluminarea unora dintre cele mai importante zone de atracţie ale oraşului.

În Europa, timp de cinci minute au fost stinse luminile unor monumente simbol precum Colosseumul din Roma sau turnul Eiffel din Paris.

Realitatea TV vă invită să vă alăturaţi acestui gest şi să stingeţi luminile din casă diseară, la ora 20.

Sursa : aici.

Banii au luat locul iubirii

 

De ce moare dragostea?

Interviu cu DANIELA PREDA, psiholog

"Oamenii se casatoresc imaturi si nepregatiti"

- Va antrenam si pe dvs., in calitate de "doctor de suflete", in ancheta noastra dedicata iubirii. Mai precis, riscului ca iubirea sa fie amenintata de inghet. Exista acest pericol cu adevarat? E adevarat ce spun psihologii americani, ca in ultimi 30 de ani sentimentele noastre au intrat la apa?

- Sentimentele noastre nu au intrat la apa, dar - intr-un fel, s-a schimbat lumea. Iubirea nu are cum sa dispara, ea este insusi Dumnezeu in actiune. Deci, iubirea exista in continuare. Problema e ca si aici si acolo, in Occident, si acum si altadata, evitarea unui esec in cupluri, in casatorie, nu se poate face decat inainte de casatorie, si nu dupa. Problema e, mai intai, ca oamenii se casatoresc prea repede, imaturi, mici, needucati, nepregatiti pentru asta, dupa care incep problemele. Si toata lumea crede ca un copil, de exemplu, leaga mai bine o casnicie, ca el le rezolva toate problemele. In realitate, un copil mareste intr-o familie problemele, pentru simplul motiv ca el insusi are niste nevoi, in schimb parintii nu si le-au rezolvat pe-ale lor. Parintii sunt cei care, de cele mai multe ori, au o carenta de afect. Parintilor le lipseste ceva ce nu pot sa mai dea copiilor, si atunci toata societatea o ia intr-o directie in care lipseste iubirea. Dar asta e o aparenta, pentru ca iubirea nu poate sa lipseasca de nicaieri, si de-acolo de unde sunt copii - cu atat mai putin, pentru ca ei sunt niste profesori in a transmite iubirea, ei sunt veniti din iubire, sunt de curand veniti din iubire. N-are importanta ca tata si mama se poarta urat unul cu altul, n-are importanta ca mama si tata au fost parasiti de propriii parinti, n-are importanta nimic: copilul manifesta substanta din care este facut, adica Lumina, adica Iubirea, adica pe Dumnezeu. Doar ca parintii de astazi nu mai au timp de copii si incearca sa inlocuiasca iubirea cu o valoare falsa, care sunt banii. Problema secolului XXI este in mod exceptional problema banilor, intrucat oamenii (in cazul nostru - parintii) confunda manifestarile de iubire cu oferirea unor lucruri care pot insemna multi bani. Un Mitsubishi, un Lamborghini, un Land Rover sau un yacht, in capul lor pot inlocui iubirea si asta e fals! Aici se strica lucrurile, pentru ca iubirea nu poate fi cumparata, nu poate fi inselata - ea exista sau nu! Dar acum este o perioada cand carenta afectiva este mai mare decat altadata, pentru ca banii au luat locul iubirii. Azi oamenii vor sa construiasca cu bani ce nu se construieste decat cu iubire. Si iese un fiasco total.

- Chiar si Romania se confrunta, in ultima vreme, cu o rata exploziva a divorturilor si cu mariaje care se consuma inainte de vreme. De ce nu mai putem atinge, si noi, recordul parintilor nostri, care ramaneau impreuna pana la adanci batraneti?

- Asta e o idee falsa, pentru ca parintii nostri - chiar daca ramaneau pana la adanci batraneti impreuna - nu intotdeauna o faceau ca le placea, ci pentru multe motive batute-n cuie, ca de exemplu "ce se fac copiii"? sau "este rusine daca se afla" sau, pur si simplu, din cauza saraciei materiale, care nu le permitea sa fie independenti. Multe casnicii aparent fericite ascundeau in ele drame adanci, asa cum si astazi, cu tot mercantilismul sentimental, exista casnicii fericite si durabile. E periculos sa ne luam dupa aparente.

"Nu inlocuiti iubirea cu simulacre!"

- Credeti ca drepturile egale castigate de femei cu barbatii si activarea lor sociala le face vinovate de esecul marital? Au devenit prea independente? Si-au pierdut rabdarea si dispozitia pentru compromisuri?

- Eu nu cred ca este vorba despre asa ceva, in primul rand pentru ca egalitatea dintre femei si barbati este o aberatie, este ceva fals. Este ireala ideea ca femeia poate fi vreodata egala cu barbatul sau ca barbatul ar putea fi egal cu femeia, pentru ca barbatul este de la-nceput nascut sa joace un rol, si femeia harazita sa joace alt rol. Nu se poate face o inlocuire a ceea ce are de facut un barbat - de cand e baietel de trei ani. Iar o femeie, mai ales acum, in ultimul timp, de cand s-a emancipat si a preluat functii de-ale barbatului (de manager, de exemplu), nu face - si ea si barbatul - decat sa se frustreze unul de prezenta celuilalt, sa nu mai aiba timp de ei insisi - unul pentru altul. Se pleaca din start de la ideea gresita ca femeia poate sa fie vreodata in viata ei egala barbatului. Aici s-a facut o confuzie uriasa: intotdeauna mama era cea care suplinea locul tatalui care, sa zicem, alerga dupa bani, adica el era mai mult plecat si ea - mai mult prezenta. Amandoi, si mama, si tatal, sunt fiinte de la Dumnezeu, si cea mai importanta problema e daca sunt puternici in iubirea lor si, mai ales, sa nu inlocuiasca iubirea cu simulacre.



- Studii occidentale recente afirma ca marele foc al iubirii se stinge dupa 4-5 ani, din motive stiintifice, legate de chimia organismului nostru. Ce urmeaza este doar o relatie afectuoasa, de prietenie, motivata material si prin prezenta copiilor. Este adevarat?

- Nu, parerea mea este ca nu-i adevarat. Iubirea nu poate fi explicata stiintific. Iubirea este ca vantul, ca ploaia, vine-pleaca... Iubire inseamna libertate, iubire inseamna sa-ti iubesti barbatul oriunde-ar fi, nu numai cu corpul fizic. A iubi cu corpul fizic este o manifestare pe care o au si animalele. Il iubesti cu iubirea, il iubesti cu existenta ta, neinteresandu-te unde este el; sentimentul meu este acelasi, chiar daca barbatul meu este in Papua Noua Guinee sau este langa mine. Iubirea e un sentiment urias si nu poate fi redusa la o relatie fizica trecatoare.

- Si, totusi, mariajele lungi incep sa fie, azi, o exceptie...

- Pai tocmai asta e: exceptia intareste regula. Mariajele lungi arata ca exista si situatii fericite, in care parintii s-au iubit in mod real, au ramas impreuna pentru ca s-au iubit (nu pentru c-au avut bani sau n-au avut) si lucrurile au decurs bine, iar ei au avut acest noroc.

"Tu de ce n-o pupi pe mama?"

- Care sunt cele mai grave greseli care prejudiciaza iubirea?

- Iubirea nu poate fi prejudiciata de nimic. Ea este sau nu este. Iubirea este un sentiment care exista si-n afara oamenilor. Ea este Dumnezeu in actiune! Este miscarea luminii si-a energiei de la Dumnezeu. Greselile apar doar atunci cand nu exista iubire. Cand ea e inlocuita prin simulacre. Poti sa te prefaci, dar asta se simte, si unul si celalalt simt ca celalalt nu-l iubeste si ca este un simulacru. Se simte. Iubirea nu poate fi inselata, nu poate fi inlocuita, jucata ca un rol. Iubirea este sau nu este. Daca este - trec amandoi prin viata, prin saracie, prin orice. Imi este drag sa ma uit la mainile lui cand are 80 de ani, sau mi-e drag sa-i vad ochii, chiar daca-s plini de cute, dar lumina din ei e aceeasi ca atunci cand aveam amandoi 20 de ani. Dar asta e o situatie cu adevarat exceptionala, caci in zilele noastre, viata de cuplu e cu-adevarat malformata de contextele sociale. Cel mai grav lucru e ca banii inlocuiesc iubirea. De fapt, n-o inlocuiesc, Doamne-fereste! Dar oamenii cred ca pot inlocui iubirea cu bani, adica un barbat poate cuceri o femeie cumparandu-i o masina de lux. Un mare fals! Iar copiii isi dau seama imediat ca parintii lor nu se iubesc, de exemplu. El va spune imediat: "Tu de ce n-o pupi pe mama?", "Tu de ce n-o tii de gat?", "Tu de ce n-o tii de mana?", "De ce-o lasi pe mama sa planga si pleci de-acasa?"... Copiii sesizeaza adevaratele situatii dintre parinti. Cateodata, parintii incearca sa inlocuiasca iubirea cu un cadou scump, spunandu-i copilului: "Uite ce mult te iubeste tata/mama pe tine, ti-a cumparat ceva bun, frumos etc". Copiii simt insa imediat ca mama nu-i iubeste, pentru ca s-ar juca ea insasi cu copilul daca l-ar iubi, nu i-ar da in loc o jucarie, spunandu-i: "Ia jucaria si du-te de-aici, ca eu am treaba, sau eu plec de-acasa si tu stai cu bona". Efortul sa inlocuiesti iubirea cu o suta de bone, cu o suta de lei, cu palate si orice altceva este inutil.

"Nici un remediu nu poate sa repare
o casnicie in care nu exista iubire"


- In cazul cand cineva e hotarat sa lupte pentru a-si salva cuplul de la naufragiu, pentru a tine focul pe mai departe aprins, beneficiaza de ajutor psihologic? Exista remedii care pot ajuta?

- Daca iubire exista - da! Daca iubire nu exista, nu se poate folosi nici un fel de remediu. Nici un remediu nu poate sa repare o casnicie in care nu exista iubire. Poti, in schimb, sa apelezi la o alta sansa lasata de la Dumnezeu, numita iertare. Daca noi invatam de la parinti, de la Dumnezeu, sa-l iertam pe celalalt de saptezeci de ori cate sapte, atunci in mod sigur invatam sa iubim, si-atunci casnicia poate fi salvata. Dar din experienta mea de 30 de ani de psihologie, oamenii nu iarta nici macar de doua ori cate sapte, si se enerveaza si tipa. Spun: "Daca eu fac pentru tine lucrul asta, tu de ce nu faci pentru mine la fel?". Ca si cum ar exista intre ei un targ, o posibilitate de tocmire, or nu se poate acest lucru. Vorba lui Marin Preda: "Daca iubire nu e, nimic nu e".



- Romania pare sa-si schimbe firea, de la o tara eminamente sentimentala, la una pragmatica. Daca tot romanul visa, pe timpul lui Eminescu, sa ajunga poet, azi viseaza sa ajunga manager. Visurile de procopseala materiala le alunga pe cele de daruit trandafiri?

- Nici nu intra in discutie! Procopseala materiala, cum spuneti, este ucigatoare, jenanta, daca vrei ca sa-i ia locul iubirii, sa inlocuiesti iubirea cu banul. Cred ca si Dumnezeu se supara pe noi daca vrem sa punem in practica o astfel de idee proasta. Mai ales in cazul femeilor, emanciparea materiala este periculoasa. Vor fi mari greutati pe pamant, mari cumpene, Dumnezeu ne va da suferinte mai multe, ca sa vedem ca nimic nu are pret cat iubirea.


- Ca psiholog cu mare experienta, simtiti si dvs. ca peste sufletul nostru se lasa frigul?Avem a ne teme, la fel ca lumea occidentala, de insingurare si de neputinta de-a comunica?

- Da, daca si noi facem cum fac ei - bineinteles! Daca mamele isi lasa copiii pe mana oricui, bone ori dascali care asteapta doar sa fie platiti, desigur ca ne ameninta acelasi pericol de inghet sufletesc. Mama intretine focul iubirii. Daca mama prefera sa stea acasa cu copilul, in loc sa se duca la cules de capsuni, ca sa castige mai mult, atunci situatia e salvata. Daca ea considera, insa, ca-s mai importante capsunile-acelea decat baietelul ei, care-o priveste in ochi si-i spune: "Mami, nu pleca si tu!" - atunci totul e pierdut. In experienta mea de psiholog am intalnit de nenumarate ori situatii in care un copil a intrat in camera, iar mama - in loc sa-l observe - statea ingandurata, ca nu stia cum sa faca sa-si mai ia o a treia masina... Copilul a taxat-o imediat: "Mami, de ce nu-mi zambesti, de ce nu razi spre mine? Uite, am intrat in camera...". Copilul observa imediat lipsa iubirii. O mama care-si iubeste copilul renunta la totul pentru el. O mama care-si iubeste barbatul cu care a facut acel copil (caci copilul il reprezinta pe acela pentru care ea a oftat in tinerete) nu poate trisa, nu poate insela iubirea.

- Ce putem face pentru ca focul iubirii sa nu coboare la flacara mica? Sa nu fim tot mai singuri in... doi?

- Sa nu ne inselam pe noi insine! Sa nu schimbam valorile, sa nu punem banii pe primul plan si statul cu copiii sau cu sotul (care vine flamand de la serviciu) - pe planul doi. Mai bine cu bani mai putini, dar sa ne tinem de mana strans unul pe altul si sa ne incurajam cand unul are un esec. Acolo unde exista posibilitati materiale mai mari, apare si riscul de a insela mai tare, de a considera ca banii pot sa ajute o casnicie pierduta. Dupa cum v-am mai spus, iubirea nu poate fi cumparata cu bani.

Ruxandra Constantinescu

Sursa: Formula-As